Semnarea A.C.T.A., încă un pumn în gura românilor, din partea guvernului Boc.

Guvernul trebuie să explice de ce a semnat ACTA în numele României, fără niciun fel de dezbatere publică! 22 de state printre care şi România (prin tembelismul cu apucături dictatoriale, ale unui imbecil cu automatisme, care frizează grotescul şi anume, Emil Boc) au semnat un document prin care confidenţialitatea datelor şi informaţiilor de pe Internet sunt ameninţate instaurându-se o cenzură demenţială şi o violare fără precedent  a intimităţii persoanelor.

Boc mic şi împuţit, chiar nu crezi că or să ajungă să te blesteme până şi proprii-ţi copii? Nu crezi că vei primi o uşă-n nas, oriunde vei merge, după ce vei zbura din pâine şi vei avea parte, de un scuipat în parbrizul ochelarilor, din partea studenților scârbiți, de vasta ta ştiinţă de carte într-ale Constituției României, pe care aţi siluit-o şi tu şi stăpânul tău, de câte ori aţi avut prilejul? Dacă nu veţi fi ridicaţi în furci de mulţimile furioase, atunci ar trebui, să vă faceţi singuri felul, dacă mai aveţi un dram de conştiinţă.

Mondializarea îşi arată colţii şi chipul hidos şi în acest domeniu. Dacă Parlamentul European va vota acest document, se va ajunge la o situaţie, care va arunca cea mai tenebroasă umbră, asupra viitorului cetățenilor Uniunii Europene. Discuţiile vor demara în Parlamentul European în luna mai, în comisiile de specialitate, pentru ca în luna iunie să fie demarate dezbaterile publice.

Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), a fost semnat de 22 de ţări membre UE: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Ceha, Danemarca, Finlanda, Franta, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia si Marea Britanie. Au mai semnat acest tratat: Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore şi SUA.

Toată speranţa se îndreaptă acum spre țările membre UE, care NU au semnat acest tratat: Germania, Olanda, Cipru, Estonia si Slovacia. Votul va avea loc in luna iunie, iar daca documentul va fi respins, adeziunile celorlalte 22 de state care au semnat ACTA nu vor avea niciun efect. Astfel, documentul nu va putea intra în vigoare daca NU este aprobat la nivelul întregii Uniuni Europene.

Mişcarea Access lansează ”Mobilizing for global digital freedom” (“Mobilizare pentru libertatea digitala globala”), aceasta este o “mișcare organizată la nivel global, care pleacă de la premisa ca politicile şi apărarea drepturilor omului în secolul 21 cresc dependenta de accesul la internet şi alte forme ale tehnologiei.” Astfel Access stabilește şi efectele negative ale ACTA dacă tratatul va fi adoptat:

-  “ACTA duce la lipsa de credibilitate democratică, deoarece tratatul a fost negociat în secret, subminând principiile democratice de baza ale transparentei decizionale”.

-  ”ACTA reprezintă o amenințare la dreptul la liberă exprimare şi accesul la cultură, deoarece, printre altele, încurajează companiile private să îşi urmărească angajații pe internet, într-un demers similar poliţiei”.

-  ”ACTA amenința spațiul privat şi confidențialitatea, deoarece orice provider de Internet va fi obligat să urmărească fiecare mișcare a user-ilor.”

-  ”ACTA ar putea avea un efect de încetinire al inovației, prin încurajarea comportamentului anti-competiție”.

-  ”ACTA va încuraja concurenţa neloială, oferind SUA o structura competitiva avantajoasă în comparație cu celelalte ţări, creând astfel bariere în comerțul internațional”.

De asemenea, Asociatia pentru Tehnologie si Internet din Romania a întocmit un document în care scoate în evidenţă toate punctele negative, controversate, ale ACTA:

-  Modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică. Daca va fi ratificat, acordul va avea implicații majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultura şi viața privată, va afecta comerțul internațional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării.

-  ACTA a fost negociat în spatele ușilor închise, excluzând majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare și fără transparenţă democratică la nivelul ONU, UE sau la nivel național.

-  ACTA îşi propune să creeze o noua instituție, “Comisia ACTA”, fără să definească însa obligațiile sau garanțiile necesare pentru ca acest organism să funcționeze într-o manieră deschisă, transparenţa şi inclusivă, care să permită exercitarea unui control public asupra acțiunilor sale.

-  Interesele deținătorilor de drepturi de proprietate intelectuala sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viața privată şi alte drepturi fundamentale.

-  ACTA va lăsa reglementarea libertății de exprimare în mâinile companiilor private, întrucât impune obligații referitoare la monitorizarea conținutului online de către terțe părți, cum ar fi intermediarii Internet, care nu sunt însa în măsura să reglementeze formele de exprimare în mediul online.

-  ACTA poate împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societății, întrucât sporește sancțiunile şi riscurile de natura penala pentru utilizarea operelor ai căror proprietari sau deținători de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (așa numitele opere orfane).

-  Prevederile din versiunea finala a Acordului, al caror inţeles nu va fi clarificat înainte de ratificarea ACTA, sunt vagi si riscă să fie interpretate în moduri care ar putea permite incriminarea unui număr mare de cetățeni, pentru delicte triviale.

-  Extinderea răspunderii intermediarilor îi va determina pe furnizorii de Internet să desfășoare activități de supraveghere la nivelul rețelelor proprii şi să implementeze mecanisme intruzive de identificare a presupușilor infractori, cum ar fi monitorizarea la scara largă a comunicațiilor prin utilizarea procedurii de “deep packet inspection”, permițând astfel încălcarea gravă a vieții private a utilizatorilor.