Am văzut lumina zilei în Bistrița, la sfârșitul lunii lui gustar, anul Domnului 1955, și am crescut în 54 de ani cât alții în 10 (sau viceversa?). Am fost vaccinat, am mers la grădiniță, apoi la școală, mi-am cultivat dorința de a mă face doctor, chirurg, nu doctor de femei (stați liniștite fetelor!), dar nu a fost să fie (cine știe câte vieți am salvat astfel), mai apoi în armată, o perioadă de boemă bistrițeană, dar dat fiind că nu mi-a plăcut cartea, m-am făcut ofițer de armată militară. Perioada de militărie, mi-a exterminat aproape toți gărgăunii. Mi-au mai rămas câțiva, de sămânță.
După oarece vreme, mi-a venit mintea acasă și am făcut și o facultate, civilă de data asta. Când era să mă simt și eu mai împlinit, m-am trezit pensionar, am încercat să trec repede cu vederea acest inconvenient și m-am dedicat presei, vreo câțiva ani. Dar de un lucru sunt sigur: nu mă grăbesc deloc să aflu, cum este să ajungi la etatea de morcov (în pamânt cu frunzele deasupra).
Pentru alte relații (exclus matrimonialele), vă rog să mă contactați.
Am devenit o țară, în care democrația a băgat capul în nisip, ca struțul, iar țara, o conduc minoritățile și minoritarii (mă refer la ungurii obraznici, la țiganii tupeiști, homosexualii agresivi, etc!). De când mă-sa, „societatea civilă”, alcătuită din mai mult sau mai puțin obscure ONG-uri, din servicii numite și nu votate, din niște agitatori […] […]
După o idee marca CIA. Regia: Trinomul În rolul principal: Klaus Werner Johannis A venit circul! Poftiți la circ oameni buni! Pâine mai puțină și circ pentru toți! De când a demisionat Ponta, nimic nu mai merge ca lumea; nu mai pot intra in fermă să-mi hrănesc animalele, să ud plantele și să adun […]
Românie mândră fată, siluită preț de douăzeci și cinci de ani, în cele mai demențiale feluri, de cei care ne-au fericit, cu o democrație de căcat și un stat de drept polițienesc, încep să-ți plâng de milă! Mă cutremură, mai rău decât un seism de 7,5 pe scara Richter, lașitatea celor aleși, să-ți călăuzească pașii, […]
Mereu ai unghiile roase? Asta n-ar fi vreo premieră! Să nu-ți ajungă pân’ la oase, De ziua ta, ia-ți o unghieră! În armată se zicea, că dacă stai cu mâinile în buzunare, îți roade p**a unghiile. Poți face și panarițiu!
Blogul lui Grigore Jucan